Comisia de la Veneția (CV) a întocmit un raport asupra mult-contestatelor Legilor ale Justiției. Am citit raportul de 30 de pagini și explic aici care este treaba cu cercetarea magistraților. În termeni simpli, alianța PSD-ALDE dorește înființarea unei secții care să investigheze cazurile de corupție ce implică judecători sau procurori. Opoziția și societatea civilă au declarat că aceste schimbări sunt menite să intimideze magistrații. Clar este că această măsură nu a fost suficient motivată. Citiți mai departe dacă sunteți interesați de o explicație puțin mai detaliată.

Prima propunere a fost pentru crearea unui fel de DNA 2, dar specific pentru magistrați. În urma criticilor acerbe din spațiul public, se face un pas în spate, dar se propune totuși crearea unei Secții în interiorul Parchetului de pe lângă Înalta Curte care să se ocupe în mod expres de cauzele ce implică magistrați.

Chiar și această a doua propunere are probleme. În primul rând, autoritățile române nu au explicat de ce o astfel de Secție este necesară. În 2017, din 997 de inculpați pentru corupție, doar 6 au fost magistrați (par. 83). Nu este astfel clar de ce este necesară o întreagă nouă entitate. În plus, noua Secție riscă să intre pe teritoriul DNA sau DIICOT în acele spețe în care sunt implicați atât magistrați cât și politicieni. Astfel, cazurile cercetate de DNA ar putea fi transferate forțat la această nouă structură. (par. 82 în raportul original).

CV sugerează autorităților să nu ignore temerile celor care consideră noua Secție ca pe o modalitate de intimidarea a magistraților. În schimb, Parlamentul ar putea să exploreze ideea specializării unui număr de procurori DNA pe astfel de cazuri de corupție, dacă problema corupției în interiorul corpului de magistrați este într-adevăr atât de arzătoare. (par. 88 și 89)

Cum văd eu lucrurile în acest caz. Parlamentarii noștri, obosiți să tot fie hăituiți de DNA au vrut să le răspundă în aceeași monedă: “las’ că facem noi un DNA 2, să vă investigheze și pe voi”. Ideea este următoarea, uscăturile din magistratură tot corupție fac și atunci DNA-ul este cel competent să investigheze. Dacă chiar e musai, propunerea CV este cea mai rezonabilă - specializarea câtorva oameni în interiorul DNA pe astfel de cazuri de corupție.

PS: Această postare face parte dintr-o serie de articole despre raportul Comisiei de la Veneția și Legile Justiției. Relevant este și articolul care explică ce este Comisia de la Veneția, dar și cel care privește Legile Justiției în ansamblu.